Lucian este un neatent, nu ar observa nici măcar un monstru în libertate. Pe stradă nu vedea pe nimeni, i se întâmplase de câteva ori să nu-şi salute cunoştinţele, el de fapt nu-i remarca, era mereu absent, preocupat doar de lumea lui. Da, absent. Neobservată de nimeni, trecu pe lângă el şi ştiu că nici Lucian nu are forţa de a iubi pe altcineva decât pe sine. Este nevoită să facă măcar ea un gest de iubire.
Lângă o măcelărie goală de fiinţe vii, o clădire împuţită, cu un miros cadaveric prin împrejurimi, Ea se taie singură, intenţionat. Aşteaptă multă vreme, până să se decidă unde. Nu are nevoie de nimeni, de nimic, decât un cuţit de măcelar şi puţină voinţă. Ea se aşeză astfel încât tot sângele să se scurgă repede, valga de viaţă să piară într-un moment. Un gest: o inimă vânătă a unui vampir este tăiată în jumătate dintr-o parte în alta.
În sfârşit... Am o percepţie ciudată a timpului. Parcă timpul de abia a fost născut, iar ziua de azi este gestantă cu alta. Simt totul. Pot simţi. Înţeleg totul. Pot chiar să văd dincolo. Cu toate acestea..
O picătură de sânge. Ea. Încă o picătură. Lucian. A treia. Dumnezeule. A patra. Măcelarul. Una, Lucian, două Ea. Una, două, trei, patru, cinci, Ea, vampirul cu o dilemă. Ea, Lucian... Un, doi, trei, una , două, trei! O picătură, doar una. Un gest de iubire...
„Oare câtă singurătate am putea îndura?”
Lângă o măcelărie goală de fiinţe vii, o clădire împuţită, cu un miros cadaveric prin împrejurimi, Ea se taie singură, intenţionat. Aşteaptă multă vreme, până să se decidă unde. Nu are nevoie de nimeni, de nimic, decât un cuţit de măcelar şi puţină voinţă. Ea se aşeză astfel încât tot sângele să se scurgă repede, valga de viaţă să piară într-un moment. Un gest: o inimă vânătă a unui vampir este tăiată în jumătate dintr-o parte în alta.
În sfârşit... Am o percepţie ciudată a timpului. Parcă timpul de abia a fost născut, iar ziua de azi este gestantă cu alta. Simt totul. Pot simţi. Înţeleg totul. Pot chiar să văd dincolo. Cu toate acestea..
O picătură de sânge. Ea. Încă o picătură. Lucian. A treia. Dumnezeule. A patra. Măcelarul. Una, Lucian, două Ea. Una, două, trei, patru, cinci, Ea, vampirul cu o dilemă. Ea, Lucian... Un, doi, trei, una , două, trei! O picătură, doar una. Un gest de iubire...
„Oare câtă singurătate am putea îndura?”
