Miracolul este un semn care rămâne întotdeauna de descifrat. Apariţia unei raze de soare, înmugurirea copacilor, naşterea unui copil sunt miracole vizibile. Semne şi de asemenea o chemare să căutăm dincolo de realitatea aparentă prezenţa invizibilului.
Nu există miracol fără existenţa conştientă sau inconştientă a unui dialog cu Dumnezeu. Fie el intim, discret sau foarte spectaculos, miracolul nu există decât în şi prin credinţa pe care o avem în el.
Existenţa noastră e jalonată de semne mai mult sau mai puţin vizibile, pentru a ne arăta drumul. Nouă ne rămâne să fim vigilenţi, să le înţelegem sensul şi să le urmăm pentru a trece dincolo.
Poate nu credeţi în miracole, nu aţi văzut sau nu vi s-a întâmplat. Aţii pot avea chiar o ostilitate faţă de miracole, pur şi simplu fiindcă dincolo de minune, ei ghicesc prezenţa autorului lor şi pe care îl refuză cu hotărâre. De ce oare nu observăm mai atenţi ceea ce se întâmplă în jurul nostru ?
Vă propun o temă de gândire şi de puţină imaginaţie.
Rememoraţi-vă întâmplările de azi ori de ieri. Ce aţi văzut în drumul vostru? S-a mai schimbat ceva în mediul înconjurător?
Haideţi să fim mai receptivi la ceea ce se întâmplă în jurul nostru!
Mai gândiţi-vă...
