Iar in labirint

Dupa 7 ani se obisnuieste sa dezgropi mortul asa ca nu e de mirare ca am zis sa scot blogul de la naftalina. Iarasi intru in labirint, doar ca de data asta stiu si cum sa ies ca doar am trait bine mersi atatia ani fara sa scriu pentru altii. Imi notam pe bucatele de hartie, pe notitele din mobil, pe caiete, pe agende, oriunde, dar nu aici, pur si simplu nu mai imi pasa sa...

Read More

Tot pe drumuri

Mergem și tot mergem, încolonați 2 câte 2 de parcă am avea bon de ordine. Trenul prinde viteză și amenință păsările cu pufăiturile lui. E un elefant ce face echilibristică pe şine vechi de pe vremea lui nea Nelu. Nu ne e teamă de necunoscut. Doar trenul știe unde mergem... La crepuscul, smochinitele lasă să ne stafidim și noi pe slujba de Înviere. Măcar e ce e recent, piesa asta o cunoaștem. Tică, că doar ne tragem de șireturi cu trenul, ia o turnură...

Read More

Ioana pictează - portret experimental -

Totul e să fii la limita prăpastiei, realizezi astfel ce ai în spate și de ce vrei să fugi. Mereu ne adăpostim de propria persoană în brațele altcuiva. Acum eu, un omuleț de 1,50 m fără cap am decis să stau și să mă uit în prăpastie. Poate fug, dar nu mai contează. Ce mi se arată e și așa prea frumos...           „Ce vrea autorul să spună prin paragraful acesta?”          ...

Read More

Colaje

 Deea http://deealoca.wordpress.com mi-a dat ca temă să îi fac o continuare povestirii ei numite „Litere” http://deealoca.wordpress.com/2013/12/17/litere/. Ea e unul din oamenii ăia cu care ai multe în comun așa că sper să vă placă. Înainte citiți textul ei, pentru a vedea că scrie mai bine ca mine (sic)! Da , am făcut un show ca să mă conving că „vreau să… nu pleci”. Nu e complet, dar măcar am zis ceva. I., că doar așa îi pot spune plecase...

Read More

22 rezoluții la 22 ani

Postarea aceasta e un memento pentru mine, fiindcă m-am dat de prea multe cu capul de zid și tot nu am înțeles prea multe. Așa că cel mai bine e să-ți faci rezoluții de care să te ții cu dinții.  Sau măcar să încerci. Doar încercarea moarte n-are. Deci... 1. Să nu te mai încrezi în oameni confuzi. Mereu ai suferit și parcă tot acolo te duci. 2. Nu mai fă alegeri tâmpite, gândește rațional din când în când! Nu mereu că după aia îți spune lumea...

Read More

Fata din vis (continuare)

S-a întâmplat așa. Ele stăteau în fața mea, îmbrăcate în halate albe cu urme de sânge pe mâneci, purpură specifică unor regine ale morții și vieții. După ce au încetat să vorbească despre noul Farmec au luat plicul de la tata cu lei grei. Fără timbru. Doar un plic alb smântânos fără timbru. Oare cât mai costă o bucată de carne zilele astea? Nu-mi închipuisem niciodată că...

Read More

Fata din vis

Ai mei mereu aprind o lumânare mică de ziua mamei. E albă și rotundă. Miroase a biserică, a bătrâne ce-și fac semnul crucii până jos. O pun la vii, după ce fratele meu pune una la morți. O dată am întrebat de ce aprindem una de fiecare. Tata mi-a dat un cot, doar suntem în Biserică, trebuie să tac. Eu cred că este pentru ea, fata din vis, sora mea avortată. Până ce nu te vezi un embrion fără viață, Dumnezeu nu poate face mare lucru din viața ta....

Read More